In scurta mea calatorie pe acest pamant am auzit odata pe cineva spunand ca nu e bine sa te trezesti brusc... mai ales cand visul pe care il aveai era superb.
Am realizat ca acel cineva care a lansat aceasta ''teorie'' avea dreptate. Asa e si in viata de zi cu zi... traiesti bine si chill pana cand ti se deschid brusc ochii... mama ce palma naspa primesti... sau mai bine zis un pumn in freza ca iti ia mult timp sa iti revii... mai ales ca te intrebi de unde a venit si cum de nu ai observat-o pana acum... Asa e adevarul... realitatea... dar care realitate? Cea care este sau cea pe care ti-ai creat-o tu insuti? Oricum ar fi e nasol si acum ca stii care e treaba si care e adevarul nu iti ramane decat sa te obisnuiesti cu el.... chiar daca e hidos si te revolta... dupa ce l-ai acceptat ai posibilitatea de a-l schimba... sa schimbi realul? Dar cu ce? sa schimbi realul care este cu realul pe care l-ai creat tu?
Of,of dar relativista imi pare analiza a ceea ce vreau sa spun... de fapt e cam greu de descris ce simti cand te trezesti brusc... cand ti se deschid violent ochii... realitatea te loveste rau de tot... dar de ce acum si nu in trecut? De ce acum si nu atunci cand treceam pe langa ea? Pentru ca asa e in pribegia noastra aici... nu poti fi mereu in garda... mereu cu ochii in patru... nu ai cum sa porti vesta antiglont tot timpul pe tine... sunt momente cand garda iti este jos, vesta antiglont e pusa deoparte si ochii nu iti mai sunt in patru... atunci esti vulnerabil si ghici ce atunci esti lovit... niciodata nu esti lovit cand esti pregatit.
Asadar ce sa mai scriu nimic... ca m-am calmat...
Voi lasa noapte sa se sparga in geam... udata de ploaia rece de primavara... parfumul salcamilor o face mai frumoasa... linistea ei mai atragatoare... contamplarea mea o face mai personala...